Pagina web oficială a Municipiului Codlea

Despre Codlea

Despre Codlea

Imprimare Email
(0 voturi)

Istorie

Între anii 1211-1225 în Țara Bârsei se aflau Cavalerii Teutoni. Pentru apărarea țării, aceștia au ridicat 5 cetăți, printre care și Cetatea Neagră (Schwarzburg) pe un vârf de deal, de 980m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Cetatea se afla la așa-zisul „Sachsenweg” (drumul sașilor), drum care lega Țara Bârsei de Provincia Sibiului. Cetatea a fost menționată prima dată în documente în anul 1265 sub denumirea „castro Feketewholum” (cetatea de pe Dealul Negru). După retragerea teutonilor cetatea a intrat sub ocrotirea regelui maghiar Béla al IV-lea al Ungariei.

Probabil că la invazia tătarilor din 1345 Cetatea Neagră a fost distrusă și nu a mai fost reconstruită.

Se presupune că așezarea Codlea a fost fondată de coloniști germani în perioada în care Ordinul Teutonilor mai activa în Țara Bârsei. Localitatea a fost concepută ca sat cu o singura stradă, al cărui centru era reprezentat de o piață cu o biserică. Într-un document emis la 19 noiembrie 1377 localitatea este menționată pentru prima dată ca „Cidinis”. În 1794 Georg Draudt numește ca prima dată, legată de acest loc, anul 1335, când tătarii au distrus Codlea. Pe hotarul Codlei există nume de câmpuri ca Toindorf sau Arlsdorf, probabil nume ale unor sate, distruse de mongoli la sfârșitul seculului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea, ale căror pământuri au revenit în cele din urmă Codlei. Codlea reprezenta în evul mediu unul din cele „5 scaune” de judecată din Țara Bârsei, de care ținea și Vulcan și poate localitățile menționate anterior, dar dispărute.

Casa de oaspeți a comunității (Gasthause zur Schwarzburg). În 1910-11 a fost construită de către Wagner și Bruß pe locul unde până în 1737 a fost situat vechiul cimitir, care a trebuit sa fie desființat. În anul 1838, pe această locație a fost construită actuala Pensiune-Cetate Codlea.

În timpul primului Război Mondial, în anul 1916, după intrarea trupelor române în Transilvania, o parte din sașii Codlei s-au refugiat în Valea Hârtibaciului (Harbachtal) și chiar în Banat. Din rândul sașilor din Codlea au căzut pe front sau au dispărut 101 persoane. 522 de refugiați s-au întors acasă. O placă comemorativă se află în incinta curții bisericii fortificate. La trecerea trupelor române prin Codlea, viceprimarul localității, Michael Königes, a reușit să încheie o înțelegere, preîntâmpinând în felul acesta incendiile și jaful.

În al Doilea Război Mondial circa 400 de sași ai localității au fost încadrați în Wehrmacht și în Waffen-SS.

Obiective turistice

Biserica Evanghelică-Luterană, monument de factură romanică (sec.XIII), refăcută gotic în secolul al XV-lea. Este înconjurată în secolul al XV-lea cu o puternică incintă punctată de turnuri prismatice (unele in pupitru) și prevăzută cu zwinger. Clopotnița, înaltă de 65 m, cu cele patru clopote se află la sud-est de biserică. În 1794 turnul a primit un coif în formă de bulb de ceapă, specific stilului baroc. La 28 septembrie 1892 pastorul Michael Türk a sfințit cele patru clopote noi (2013 kg, 964 kg, 593 kg și 188 kg). Trei dintre acestea au trebuit predate în 1916 armatei austro-ungare spre a fi topite, parohiei rămânându-i numai cel de-al doilea (ca marime) clopot. În 1923 au fost comandate trei clopote noi , care au fost sfințite la 18 martie 1923 de pastorul Johannes Reichart. Aceste clopote cântăreau 1879, 580 și ? kg. Între 1972-1982 ample lucrări de restaurare, posibile mai ales datorită intervenției voluntare a celor 26 Zeidner Nachbarschaften (vecinătăți ale codlenilori). Așa a apărut în 1972 un „Gemeinschaftsraum” (sală de întîlniri), iar în 1975 fundația „Eduard Morres” pe partea vestică. Pe rând s-a realizat restaurarea zidurilor, a turnului dogarilor și a turnului țesătorilor și în sfârșit între iulie-noiembrie 1982 renovarea cuprinzătoare a clopotniței.
Biserica Ortodoxă și cimitirul românesc, au fost construite pe locul lor de azi în 1783, cu permisiunea împăratului și cu ajutorul unei donații a negustorului brașovean, Ioan Boghici precum și a contribuțiilor comunității. Cimitirul ortodox s-a extins de mai multe ori în cursul anilor.
Ștrandul Codlei, este amenajat de Zeidner Verschönerungsverein (asociația codleană pentru înfrumusețare) în anii 1903-1904. Bazinul este alimentat de un izvor al Goldbach-ului (pârâul de aur), a cărui apă are o temperatură constantă de 18 °C. În 1905 este amenajat hanul din pădure. Între 1932 -1936 sub conducerea lui Thomas Dück și datorită intervenției voluntare a tineretului, a corului bărbătesc, a „Nachbarschaften” (vecinătate) și a colectivelor diferitelor întreprinderi este lărgit bazinul la 50 m lungime. 

Personalități

Albert Ziegler (1888–1946), pilot
Aurel Bordenache (1902–1987), pictor, sculptor, grafician
Eduard Morres (1884–1980), pictor
Michael Königes (1871–1955), scriitor
Draga Palerb, pictoriță 

sursa: Wikipedia


1 comentariu

  • poenar

    poenar

    09 Martie 2017 | Link la comentariu

    doresc temeiul de drept pentru refuzul de a-mi elibera copie conforma cu originalul de pe CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL NASTERII pe motiv ca exista un proces pe fond si o plageere penala
    Parlamentul României


    Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996

    Text publicat în M.Of. al României.

    În vigoare de la 09.04.1996
    Art. 21. - Modificări (1), Jurisprudență (17)

    Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, certificate, copii și extrase de pe documentele pe care le creează și le dețin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.
    Modificări (1), Jurisprudență

Lasă un comentariu